Încerc să citesc presa, dar mă trezesc de fiecare dată într-un ocean de titluri care par scrise de un generator de panică pe steroizi. Nu mai deschid nicio publicație fără să fiu întâmpinat de câte un „INCENDIAR! N-o să-ți vină să crezi ce au aflat reporterii noștri pe surse!” — aceleași surse misterioase care, probabil, locuiesc într-un sertar prăfuit din redacție și șoptesc exclusiv lucruri inutile. Pe lângă ele, se alătură mereu câte un „ȘOCANT! ȚARA, ÎN PERICOL!” sau eternul „SENZAȚIONAL! Așa ceva nu s-a mai văzut!”, de parcă jurnaliștii ar primi bonusuri la salariu în funcție de cât de tare îți poate crește pulsul doar citind titlul.
Ai putea crede că dacă ignori exagerările, poate găsești ceva substanță în articole. Dar nu, pentru că după ce deschizi textul — păcălit de vreun „ULUITOR! Vezi ce s-a întâmplat!” — descoperi că „evenimentul impresionant” era un câine care s-a urcat pe o masă sau un politician care a clipit de trei ori la conferință. Adevărata dramă e doar timpul tău pierdut. Și dacă nu e un titlu apocaliptic, sigur vine unul lacrimogen, cu „IMAGINI CARE TE VOR EMOȚIONA PÂNĂ LA LACRIMI!”, unde te pregătești să plângi până descoperi că totul era, de fapt, un clip de 12 secunde cu o pisică ce se uită la fereastră.
Uneori am impresia că presa trăiește într-o realitate paralelă, unde fiecare lucru banal trebuie împachetat ca un blockbuster. „NU RATA! România, în pragul unei schimbări uriașe!” — și apoi afli că schimbarea este, bineînțeles, faptul că de mâine se-ntunecă cu două minute mai devreme. Sau preferata mea: „BREAKING NEWS! S-a aflat adevărul!” Adevărul despre ce? Despre nimic. Dar important e că te-au făcut să dai click.
Și culmea ironiei e că, pe măsură ce citești, ajungi să simți că nu ești informat, ci doar bombardat emoțional. Totul trebuie să fie un „DEZASTRU”, un „CUTREMUR POLITIC”, un „HAOS TOTAL”. Dacă ar anunța că au rămas fără toner la imprimantă, probabil titlul ar fi: „PANICĂ ÎN REDACȚIE! Sistemul cedează!”
Așa că stau, mă uit la titluri și mă întreb: când a devenit jurnalismul o competiție de cine țipă mai tare în scris? Poate într-o zi, în mod miraculos, va apărea un titlu simplu, normal, informat, fără artificii. Probabil că va fi cel mai șocant lucru pe care l-ar putea publica presa.
